Notă Analitică Nr. 3/2020 – Criza COVID-19: Cum ajută Uniunea Europeană Republica Moldova?

26 mai 2020

Autor: Iulian GROZA

Chișinău, 5 mai 2020

Republica Moldova nu a fost ocolită de criza pandemică COVID-19. Consecințele sunt resimțite nu doar în sectorul de sănătate. Criza deja are un impact negativ asupra situației social-economice din țară. Uniunea Europeană, alături de alți partenerii de dezvoltare, vine cu un pachet de asistență de urgență oferit atât la nivelul Comisiei Europene, cât și al statelor membre UE. Cu toate acestea, pe fundalul unor relații și așa dificile dintre Chișinău și Bruxelles, s-au întețit mesajele contradictorii din partea unor demnitari moldoveni. Se încearcă diminuarea importanței suportului UE oferit Republicii Moldova, în antiteză cu cel oferit de Rusia și China. Prezenta notă vine să ofere un punct de vedere despre (1) cadrul de asistență al UE – principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova și (2) suportul identificat de Comisia Europeană pentru gestionarea crizei pandemice COVID-19 și a consecințelor socioeconomice. În rezultatul analizei, sunt formulate un set de recomandări pentru autoritățile moldovenești și instituțiile UE pentru a valorifica mai eficient cardul existent de asistență, inclusiv cel disponibil în condițiile stării de urgență.

CONTEXT

De la instituirea stării de urgență, rata îmbolnăvirilor și deceselor cauzate de COVID-19 continuă să crească. La 4 mai 2020 sunt înregistrate în total 4248 cazuri de îmbolnăvire și 132 decese. Două probleme cheie ies în evidență: (1) rata înaltă de îmbolnăviri în rândul medicilor din cauza măsurilor tardive și ineficiente de protecție și (2) numărul mic de teste efectuate, ceea ce nu oferă o imagine completă despre gradul de infectare a populației cu noul coronavirus. În același timp, Comisia pentru Situații Excepționale anunță la 24 aprilie 2020 despre unele măsuri de relaxare a restricțiilor impuse. Totodată, Prim-ministrul anunță că autoritățile nu intenționează să extindă starea de urgență după 15 mai 2020.

În afară de provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate, încep să fie resimțite consecințele social-economice ale crizei pandemice. Conform estimărilor FMI, Republica Moldova va înregistra în anul curent o scădere a PIB-ului cu 3%, în comparație cu previziunile de până la criză, care indicau o creștere de 3,8%.

La 23 aprilie 2020, majoritatea parlamentară a adoptat propunerile Guvernului privind unele măsuri anticriză, precum și modificările la bugetului de stat, care prognozează o dublare a deficitului bugetar cu până la aproape 16 miliarde de lei sau 7,5% din PIB.

Guvernul intenționează să compenseze deficitul, în mare parte, din împrumuturi externe (peste 14 miliarde de lei), majorând datoria externă cu aproximativ 9,4 miliarde lei în special din (a) creditul de urgență de 4,4 miliarde lei (235 milioane USD) oferit de FMI, (b) împrumutul de urgență din partea Băncii Mondiale de peste 1 miliard lei (52,9 milioane EUR) pentru susținerea măsurilor de răspuns la COVID-19 și (c) aproximativ 4 miliarde lei (200 milioane EUR) din creditul negociat cu Guvernul Federației Ruse, ratificat de majoritatea parlamentară la 23 aprilie 2020. Soarta ultimului, este incertă, dat fiind decizia Curții Constituționale care a suspendat intrarea în vigoare a acestuia, cel puțin până la 7 mai 2020, când va fi examinată constituționalitatea acordului și a legii de ratificare.

În afară de aceasta, Guvernul speră să obțină cea de-a două tranșă de 30 milioane EUR (dintre care credit – 20 milioane și grant – 10 milioane) din asistența macrofinanciară a UE agreată în noiembrie 2017.

La 21 aprilie 2020, Prim-ministrul Ion Chicu a anunțat că a transmis Comisiei Europene notificarea de solicitare a tranșei, informând despre progresul în realizarea condițiilor prevăzute de Memorandumul de Înțelegere cu UE și a celor opt cerințe generale anunțate în cadrul Comitetului de Asociere UE-Moldova, care a avut loc la 19 februarie 2020.

Însă pentru ca transferul să fie efectuat, instituțiile UE urmează să evalueze progresul raportat, precum și seriozitatea respectării angajamentelor Guvernului și Parlamentului de a finaliza realizarea tuturor cerințelor până la mijlocul lunii mai 2020.

Printre acestea se numără adoptarea de Parlament a Legii privind sancțiunile pentru spălarea banilor, a Legii privind organizațiile necomerciale, a Legii privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștaleși lansarea consultărilor publice pe marginea proiectului noii strategii pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției.

Totodată, în procesul de rectificare a bugetului, la propunerea Guvernului au fost excluse cele 40 milioane EUR (800 milioane lei) prevăzute în cea de-a 3-a tranșă a asistenței macrofinanciare UE, jumătate din ea (20 milioane EUR) fiind ajutor nerambursabil.

Deși nu s-au comunicat motivele renunțării, cel mai probabil Guvernul a decis că nu va reuși să le valorifice până la sfârșitul lunii iunie 2020, când expiră Acordurile de credit și de grant încheiate cu UE.

Această situație putea fi evitată dacă angajamentele asumate în 2017 erau îndeplinite la timp și nu existau derapajele din 2018.

Mai mult decât atât, asistența putea fi accesată deja dacă se valorifica „fereastra de oportunitate” din a doua jumătate a anului 2019 și dacă guvernarea actuală, care chiar dacă nu se bucură de o încredere înaltă din partea UE, ar fi continuat cu adevărat implementarea reformelor sistemice, promovarea reformei justiției, consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice.

1. UE este cel mai important partener de dezvoltare al Republicii Moldova

În ultimii 10 ani, potrivit platformei de gestionare a asistenței externe a Guvernului Republicii Moldova, Uniunea Europeană, împreună cu statele sale membre, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au oferit Republicii Moldova peste 1.9 miliarde EUR.

Fondurile sunt alocate în cadrul programelor de asistență tehnică, programe de suport direct bugetar, asistență macrofinanciară și alte tipuri de împrumuturi preferințiale. Mai mult de jumătate din această asistență este ajutor nerambursabil.

Totodată, potrivit platformei www.EU4Moldova.md, țara noastră beneficiază de cea mai mare asistență europeană pe cap de locuitor, în comparație cu alte state din vecinătatea UE. Suportul este orientat pentru dezvoltarea economică durabilă, consolidarea statutului de drept, dezvoltarea comunităților locale, implementarea Acordului de Asociere cu UE și a obiectivelor Parteneriatului Estic.

Acest suport este complementat și de alți parteneri de dezvoltare non-UE, inclusiv Elveția. Începând cu anul 2018 asistența europeană pentru Republica Moldova se realizează în baza Strategiei Europene Comune de Cooperare în domeniul Dezvoltării, care prevede un răspuns strategic European comun pentru susținerea Republicii Moldova, bazat pe un set de principii comune, inclusiv ca asistența (a) să fie strâns legată de condiționalități stricte cu reforme interne și (b) să ofere rezultate tangibile și vizibile pentru cetățeni.

Din cauza mai multor derapaje din ultimii ani și nerespectarea angajamentelor asumate față de UE, o parte importantă din asistență a fost ratată, iar cealaltă redirecționată de la Guvern spre susținerea directă a altor actori ai societății, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), comunităților și autorităților locale, dezvoltarea societății civile și mass-mediei libere.

2. Asistența UE pentru gestionarea pandemiei COVID-19 și a consecințelor crizei

2.1. De la 840 milioane EUR la 963 milioane pentru Parteneriatul Estic

Pentru a răspunde la criza COVID-19, Comisia Europeană în comun cu statele membre ale UE se mobilizează și, în paralel cu măsurile anticriză adoptate la nivelul Uniunii Europene, anunța la 30 martie 2020 ca a identificat prealabil 840 milioane EUR destinate Republicii Moldova și altor cinci țări ale Parteneriatului Estic. Din această sumă, în cadrul programelor regionale sunt alocate 140 milioane EUR: (a) 30 milioane EUR pentru sectorul de sănătate alocat prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), (b) 98,7 milioane EUR pentru a ajuta IMM-urile și antreprenorii individuali de a accesa mai ușor credite pentru dezvoltarea afacerilor, precum și (c) 11,3 milioane EUR pentru susținerea a peste 190 de inițiative ale organizațiilor societății civile în cadrul Mecanismului regional al UE de Răspuns Rapid pentru a susține grupurile vulnerabile și programe de învățământ la distanță în școlile locale din cele 6 țări ale PaE. Comisia Europeană anunțase de asemenea că până în vara anului curent va lansa „Programul de Solidaritate al Parteneriatului Estic”.

Adițional, în cadrul programelor bilaterale, Comisia Europeană în comun cu BEI și BERD, va oferi IMM-urilor linii de creditare și granturi în monedă națională în valoare de 200 milioane EUR prin intermediul inițiativei EU4Business,precum și alte 500 milioane EUR, disponibile în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Durabilă (EFSD), pentru a reduce riscurile economice, asigurând cu lichidități inițiativele private.

La 8 aprilie 2020, în rezultatul videoconferinței cu miniștrii de externe UE, Comisia Europeană anunța extinderea pachetul de răspuns global al UE la pandemia COVID-19 până la 15.6 miliarde EUR, mărind asistența de urgență pentru țările parteneriatului Estic de la 840 milioane la 963 milioane EUR.

Răspunsul UE face parte din pachetul „Echipa Europa” (Team Europe), care combină resurse identificate de Comisia Europeană la nivelul UE, de statele membre și instituțiile financiare, inclusiv BEI și BERD.

UE și-a setat obiectivul ca întregul pachet de suport „Echipa Europa” să se ridice la 20 miliarde EUR și să fie orientat pentru (a) soluționarea nevoilor imediate în domeniul umanitar și din sectorul medical, (b) consolidarea sistemelor de sănătate, de apă și de salubrizare și (c) redresarea consecințelor social-economice din țările partenere.

2.2. 87 milioane EUR pentru ajutor de urgență pentru Republica Moldova

Suplementar, Comisia Europeană informează despre un suport de urgență pentru redresarea consecințelor crizei pandemice COVID-19 dedicat fiecărei din cele 6 țări ale Parteneriatului Estic.

Pentru Republica Moldova au fost identificate peste 87 milioane EUR din anvelopa bilaterală prevăzută de Cadrul Unic de Suport al UE pentru Republica Moldova în anii 2014-2017 și 2017-2020. Fondurile sunt reorientate din alocările anuale indicative din bugetul UE pentru anii 2016-2020, planificate în special pentru domeniul dezvoltării locale și regionale, dezvoltării economice, administrației publice, comunicării strategice, cercetării și educației, societății civile și justiției.

O parte din asistență este redirecționată din bugetele proiectelor și programelor UE în derulare pentru a sprijini necesitățile imediate pentru sectorul de sănătate. Un exemplu este suportul oferit autorităților de programul UE „Măsuri de promovare a încrederii” prin acoperirea cheltuielilor de cazare pentru personalul medical care activează în Zona de Securitate, dar locuiește în partea stângă a Nistrului. De asemenea, au fost oferite echipamente de protecție și echipament medical pentru centrele medicale de pe ambele maluri ale Nistrului și persoanele din prima linie din 90 de localități din raioanele Ungheni și Cahul. Acest ajutor este susținut și din cadrul programului #EU4Moldova: regiuni-cheie.

Totuși majoritatea fondurilor realocate vor sprijini măsuri de redresare a consecințelor social-economice apărute în rezultatul pandemiei COVID-19, consolidând finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, susținerea proiectelor în domeniul sănătății, educației, dezvoltării locale și comunitare.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și Prim-ministrul Ion Chicu au salutat și mulțumit Comisiei Europene pentru relocarea fondurilor de urgență.

În același timp, Președintele Republicii Moldova s-a arătat rezervat față de acest anunț al Comisiei Europene, insinuând repetat, că cele 87 milioane EUR ar fi doar declarații și chiar dacă vor veni ar fi destinați pentru diferite programe care se dau la ONG-uri, la diferiți experți care vin să lucreze în Republica Moldova”.

Narativul a fost preluat de deputați ai Partidului Socialiștilor (PSRM) și de surse mass-media afiliate Președintelui și PSRM, care au continuat să inoculeze idea că acest suport al UE ar fi orientat doar pentru jurnaliști și organizații neguvernamentale. Aceste acțiuni se pot înscrie ușor în activitățile de dezinformare, promovate de sursele media pro-Kremlin și deconspirate deja în mai multe rânduri în Republica Moldova de stopfals.md și alte inițiative anti-propagandă, dar și în Uniunea Europeană de euvsdisinfo.eu.

Obiectivul urmărit este de fapt punerea în lumină negativă a ajutorului UE, în antiteză cu cel oferit de Rusia și China. O altă țintă ar fi discreditarea imaginii organizațiilor societății civile și mass-mediei independente, care în ultimii ani au devenit tot mai activi în responsabilizarea decidenților politici din țara noastră.

În plus, se mai ratează ceva și anume unul din narativele principale ale Președintelui privind politica externă echilibrată, care astăzi devine de-a dreptul debusolată. Or, nu este clar ce fel de echilibru se construiește prin șantajul cancelariilor europene cu accesarea creditelor suverane „necondiționate” din partea Federației Ruse, în același timp fiind ridiculizată asistența continuă și consecventă din partea UE, care rămâne a fi importantă și acum în perioada crizei pandemice.

Drept răspuns la aceste insinuări, Ambasadorul UE Peter Michalko a oferit clarificări pentru presa de la Chișinău. Delegația UE în Republica Moldova a venit cu precizări suplimentare, reiterând că cele 87 milioane EUR sunt „accesibile din proiecte aflate în derulare și planificate, urmând a fi folosite pentru acțiuni imediate de răspuns urgent la starea de criză și la necesitățile umanitare care rezultă din ea, dar și pentru acordarea de asistență pentru a depăși consecințele sociale și economice”. Mai mult, doar o parte din aceste fonduri, ce constituie aproximativ 10-15%, vor susține inițiativele organizațiilor societății civile planificate pentru anii 2020-2022, în așa fel ca să răspundă necesităților imediate ale comunităților, antreprenorilor și autorităților locale. Ministerul Finanțelor în calitate de coordonator al asistenței externe urmează să agreeze cu Delegația UE în Republica Moldova condițiile și necesitățile de valorificare a celor 87 milioane EUR realocate de Comisia Europeană.

2.3. Comisia Europeană propune 100 milioane EUR asistență macrofinanciară anti-criză

Suportul UE pentru Republica Moldova nu se oprește aici. La 22 aprilie 2020, Comisia Europeană anunță un pachet de asistență macrofinanciară (Omnibus) în valoare totală de 3 miliarde EUR pentru 10 țări din vecinătatea UE, inclusiv 100 milioane EUR pentru Republica Moldova. Aceste fonduri vor fi puse la dispoziție timp de 12 luni sub formă de împrumut în condiții preferențiale și vor complementa creditele de urgență oferite de FMI pentru a acoperi necesitățile de finanțare imediată ale bugetului, care să permită atenuarea consecințelor socioeconomice negative ale pandemiei COVID-19.

Imediat ce propunerea va fi adoptată în procedură de urgență de Parlamentul European și Consiliul UE pe parcursul lunii mai 2020, Comisia Europeană va negocia cu Guvernul Republicii Moldova un nou Memorandum de înțelegere care va prevedea condițiile exacte pentru accesarea asistenței macro-financiare anti-criză de 100 milioane EUR. Având în vedere că acest împrumut este unul de urgență, primele 50 milioane EUR ar putea fi disponibile deja în vară. Următoarea tranșă ar putea fi plătită la sfârșitul anului curent sau în prima jumătate a anului 2021, după îndeplinirea condițiilor agreate între Guvern și Comisia Europeană.

2.4. Cum ar putea fi valorificată asistența UE pentru finanțarea deficitului bugetar?

Potrivit abordării propuse de Comisia Europeană în noul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare pentru anii 2021-2027, nu mai prevede posibilitatea de a accesa în viitor granturi sub forma programelor de suport direct bugetar. Însă pe parcursul anului curent, Guvernul ar mai putea accesa până la 12 milioane de EUR din cadrul programul UE de suport bugetar pentru susținerea reformei poliției. Suma poate fi mai mică dacă nu se îndeplinesc toate condițiile prevăzute de acordul de finanțare.

Prin urmare, pe lângă granturile oferite de UE prin intermediul proiectelor de asistență și ultimele tranșe din programul de sprijin bugetar, unica sursă care ar putea să fi accesată de Guvern este asistența macrofinanciară agreată în condițiile Memorandumului de Înțelegere actual, care expiră la sfârșitul lunii iunie 2020 și cel care urmează a fi negociat până în vara anului curent.

Astfel, pe lângă cele 100 milioane EUR pentru Republica Moldova sunt disponibile, cel puțin teoretic 70 milioane de EUR în calitate de asistență macrofinanciară UE. Guvernul, cel mai probabil va putea accesa maxim 30 milioane EUR, inclusiv 10 milioane EUR în calitate de grant prevăzute de tranșa a 2-a. Condiția cheie este obținerea unei scrisori de conformitate din partea Comisiei Europene, care să constate o evaluare satisfăcătoare din partea Comisiei și a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind gradul de îndeplinire a condițiilor și cerințelor generale.

Totodată, chiar dacă se pare că s-ar fi resemnat cu ratarea celei de-a 3-a tranșe, astăzi în fața crizei pandemice, Guvernul ar putea încerca să obțină o prelungire a acordurilor de finanțare cu UE pentru a valorifica cele 40 milioane EUR ramași, atât de necesari. Mai ales că recent, un grup de 7 europarlamentari români din grupul Renew Europe, au transmis Comisiei Europene o solicitare în acest sens.

Noul program de asistență macrofinanciară de 100 milioane EUR, ar putea oferi Guvernului oportunitatea de a negocia cu Comisia Europeană cel puțin două opțiuni pentru a încerca totuși să valorifice cele 40 milioane EUR.

Prima, ar fi că în paralel cu negocierea noului Memorandum de înțelegere să fie amendat Memorandumul din noiembrie 2017, precum și acordurile de credit și de grant, fiind prelungit termenul de accesare a fondurilor nevalorificate.

A doua opțiune ar fi preluarea și includerea celor 40 milioane EUR împreună cu acele condiții care nu au fost îndeplinite în prevederile noului Memorandum de Înțelegere cu UE și în acordurile de finanțare conexe.

Aceste opțiuni ar trebui deja discutate și promovate de Guvernul de la Chișinău în contextul aprobării în procedură de urgență a propunerii Comisiei Europene privind asistența macrofinanciară Omnibus de 100 milioane EUR.

Această abordare ar putea crea premise noi din partea UE pentru a responsabiliza în continuare Guvernul și guvernarea per ansamblu să asigure aplicarea reformelor sistemice necesare, să respecte statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice și să asigure implementarea prevederilor Acordului de Asociere, inclusiv în contextul promovării măsurilor anti-criză.


CONCLUZII

Așadar, să recapitulăm. Comisia Europeană a identificat și reorientat peste 87 milioane EUR pentru necesitățile imediate ale Republicii Moldova și gestionarea consecințelor COVID-19.

Până în vara anului viitor vor fi disponibile 100 milioane EUR din asistența macrofinanciară de urgență Omnibus, adițional la celelalte 70 milioane EUR din cadrul asociației macro-financiare agreate în  noiembrie 2017, care mai pot fi valorificate în anumite condiții.

Republica Moldova, de asemenea, va putea beneficia și din cele 963 milioane EUR, fonduri UE alocate în comun cu BEI și BERD pentru toate țările Parteneriatului Estic.

Mai mult, acest cadru de suport este completat de asistența de urgență din partea statelor membre al UE și non-UE, oferită prin intermediul Mecanismului european de protecție civilă sau direct la nivel bilateral. Un exemplu recent este decizia Guvernul României a de alocare a 3.5 milioane EUR în calitate de ajutor umanitar pentru Republicii Moldova.

Iată și răspunsul la întrebarea ironică a Președintelui Igor Dodon, pasată de un oarecare „Petrică Cercel” în cadrul unei ediții recente a vlog-ului săptămânal – Unde-s banii? Este regretabil că Președintele apelează la practici de „trolling” nediplomatic și provocator la adresa Uniunii Europene, atunci când ar trebui de fapt să ceară Guvernului și Parlamentului să pună în aplicare reforme sistemice pentru a consolida statul de drept, întări instituțiile democratice și a dezvolta economia. Toate acestea, inclusiv pentru a valorifica până în vara anului viitor toate cele 170 milioane EUR din asistență macrofinanciară UE.

Mai mult, Guvernul, Parlamentul și Președintele Republicii Moldova trebuie să țină cont că Uniunea Europeană nu va renunța la principiul condiționalității stricte. Prin urmare, complementar la condițiile tehnice vor fi păstrate cerințele generale ce țin de statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și drepturile omului.

RECOMANDĂRI

În continuare propunem următoarele recomandări pentru autoritățile moldovenești și instituțiile UE pentru ca Republica Moldova să poată valorifica plenar și în beneficiul cetățenilor asistența europeană:

  1. Guvernul și Parlamentul să întreprindă acțiunile necesare pentru finalizarea condițiilor și cerințelor generale pentru accesarea celei de-a 2-a tranșe de 30 milioane EUR prevăzută de asistența macrofinanciară curentă.
  2. Guvernul și Parlamentul să reconfirme angajamentul politic și să întreprindă acțiunile necesare pentru realizarea tuturor condițiilor rămase pentru accesarea celor 40 milioane EUR din cea de-a 3-a tranșă AMF 2017, chiar dacă riscă să nu le valorifice până la sfârșitul lunii iunie 2020.
  3. Ministerul Finanțelor în calitate de coordonator al asistenței externe în comun cu Delegația UE în Republica Moldova să urgenteze prioritizarea necesităților și alocărilor exacte pe domenii de intervenție pentru valorificarea celor peste 87 milioane EUR din fondurile relocate de Comisia Europeană.
  4. Președintele Republicii Moldova să renunțe la retorica provocatoare la adresa UE, precum și la acțiunile care afectează funcționarea instituțiilor democratice și statul de drept în Republica Moldova. Această abordare complică condițiile ca Republica Moldova să poată accesa plenar suportul UE.
  5. Instituțiile UE să examineze opțiunile optime pentru ca Republica Moldova să aibă posibilitatea de a accesa în continuare cele 40 milioane EUR nevalorificate, în procesul de negociere și aprobare a noului program de 100 milioane EUR.
  6. Noul Memorandum de înțelegere cu UE urmează să prevadă condițiile tehnice financiar-economice, precum și cele care vizează în special funcționarea instituțiilor democratice, consolidarea statului de drept, reformă justiției și reforma administrației publice locale. În context, având în vedere că anul 2020 este un an electoral, organizarea alegerilor prezidențiale libere și corecte, recunoscute univoc de observatorii naționali și internaționali, trebuie să se regăsească printre precondițiile principale pentru accesarea celei de-a 2-a tranșe de 50 milioane EUR.

Prezenta  Analiză  a  fost  elaborată  în  cadrul  proiectului  IPRE  „Analize  Tematice  a  politicilor  publice”,  realizat  cu  susținerea  Fundației  Konrad Adenauer  (KAS)  în  Republica  Moldova.  Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.

Salvează nota analitică aici.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept